Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt

În mijlocul platoului pavat din centrul comunei stă Ștefan cel Mare, pe un soclu alb încins sus și jos cu același brâu de motive roșii și negre pe care îl poartă casele din sat. Pe soclu scrie „Ștefan cel Mare și Sfânt 1457-1504”, adică anii domniei, nu ai statuii.

Domnitorul e înfățișat în picioare, cu coroană pe cap, cu sabia într-o mână și cu macheta unei biserici în cealaltă. Cine a făcut-o și în ce an a fost ridicată nu se știe: nici primăria, nici arhivele deschise nu dau un nume și o dată, așa că rămân nescrise aici.

Platoul din centru

Statuia e reperul de la care pornește orice vizită în Ciocănești. Pe același platou sunt foișoare de lemn cu acoperiș de șindrilă, literele mari care alcătuiesc numele comunei, drapelele și două căruțe de lemn cu ouă uriașe încondeiate. Platoul central e scena sărbătorilor satului.

Brâul de pe soclu e același cu cel de pe case: romburi roșii și negre, sus și jos, ridicate în tencuială și apoi pictate. Cine vine în Ciocănești pentru fațade poate începe chiar de aici, cu semnul mutat de pe perete pe un monument.

De ce Ștefan, aici

Tradiția locală leagă numele satului de meșterii „ciocănari”, făurari care ar fi bătut arme pentru domnii Moldovei. Documentele îl explică altfel, prin familia Ciocan, care apare pe 31 iulie 1775 într-o dispută pentru muntele Botușul Mic. Legenda a rămas însă vie, iar statuia e felul în care satul o ține la vedere.

Aceeași memorie se aude și în hramurile locului: una dintre mănăstirile comunei poartă numele „Sfântul Ștefan cel Mare și Sfânt” și stă la mai puțin de un kilometru de DN18.

Ce e în jur

La câțiva pași sunt Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, în Casa de Cultură „Florin Gheucă”, și Muzeul Etnografic, peste drum de el. Primăria e la mai puțin de o sută de metri, pe Strada Principală, iar DN18 trece chiar pe lângă platou.

De aici pornesc și cele opt case vechi restaurate: punctul de plecare al circuitului e la vreo sută de metri de soclu, iar casele se desfac de-a lungul văii, spre ambele capete ale comunei.