Pasul Tihuța

Jonathan Harker urcă spre Pasul Bârgăului într-o diligență, într-o seară de mai, iar de acolo încolo povestea o știe toată lumea. Bram Stoker n-a văzut niciodată locul; l-a citit pe hartă și l-a ales pentru că era capătul lumii cunoscute.

Pasul Tihuța urcă la 1201 de metri, între Munții Bârgăului și Călimani, și ține hotarul dintre județele Bistrița-Năsăud și Suceava. Peste el trece DN17, drum european E58 — singura legătură directă între nord-estul Transilvaniei și Bucovina.

De ce e o poartă, nu doar un pas

Hotarul de aici e mai vechi decât județele. Pe această cumpănă de ape s-a despărțit secole la rând Ardealul de Moldova, iar vama se ținea jos, în poiana din vale — cea care avea să se numească Poiana Stampei, după ștampila pusă pe hârtiile negustorilor.

Cobori serpentinele dinspre Tiha Bârgăului și, în câteva minute, peisajul se schimbă: molidul se îndesește, valea se lărgește, iar prima comună a Bucovinei se deschide în fața ta, risipită pe fânețe. Ai trecut dintr-o țară istorică în alta fără să oprești.

Ce vezi de sus

Din vârful pasului, spre răsărit, se vede depresiunea Dornelor cu crestele Călimanilor în fund; spre apus, spinările line ale Bârgăului. Locul e bătut de vânt și se schimbă repede — ceață dimineața, soare la prânz, nori grei spre seară.

Iarna, drumul rămâne deschis, dar cere prudență: e zonă de viscol, cu porțiuni în care zăpada se așază peste noapte. Vara e traseu de motocicliști și de bicicliști, cu urcare lungă și coborâre răsplătitoare.

Cum ajungi

Din Vatra Dornei ai aproximativ 40 de kilometri pe DN17, spre vest, prin Poiana Stampei. Dinspre Bistrița, urcarea începe la Prundu Bârgăului. Pe creastă găsești parcare, iar câteva sute de metri de mers pe jos îți dau panorama întreagă.